Nevoia de ajutor exterior se petrece deja in trecut. Cand gandim sa cerem ajutorul de la cineva, entitatea lui exista, dar noi omitem momentul prezent.
Creatia vine din interior si se petrece in prezent. Daca creatia ar veni din exterior atunci ea deja exista si nu mai este a noastra. Putem copia portiuni sau fragment limitate din ceea ce exista, dar tablou complet ne scapa tot timpul , pentru ca ramanem blocati intr-o versiune trecuta.
De aceea primul creator este singur la inceput si pe parcurs li se alatura cei care-l copie , sau se bazeaza pe el, intr-o miscare centrifuga ca imagine a formelor universului.
Libertatea este in prezent, in creatie.
Trecutul nu mai exista.
Intre trecut si viitor am putea spune ca este prezentul.
Cei care traiesc in trecut au nevoie de cei care traiesc in prezent pentru a le proiecta viitorul.Daca incearca sa s-il proiecteze singuri , fara prezent, realitatea devine fantezie , fara referinte coerente.
Cei care traiesc in prezent pot crea in jurul lor; spre exemplu firme, editii, miscari artistice, cluburi etc
De aceea viitorul apartine celor care traiesc in prezent.